Just leave the moment behind

Mi-aş dori la nebunie să am o viaţă ocupată, să mă mişc mai tot timpul, lucrurile să se învârte ca şi un zar, dar mai ales să nu am timp să mă gândesc. M-am plictisit să îmi pierd timpul filozofând în lumea reală, am nevoie de o salvare. E foarte neobişnuit să vezi pe cineva 20/24 cam două zile la rând, iar apoi să nu îl mai vezi cu săptămânile. Doamne, nu vreau nicidecum să par nesătulă, dar e aşa de complicat. Mă simt mult prea obosită, deşi vreau mai multe nopţi nedormite. Vreau să am şansa să fac ceva ce să mă scoată pur şi simplu din această rutină molipsitoare, vreau să descopăr. Mai rău e acel sentiment nenorocit de a vrea oameni din trecutul tău înapoi. Urăsc din toata inima mea să simt asta şi aş da orice ca aceşti oameni să nu fi greşit să nu mă fi obligat să îi dau afară în şuturi din viaţa mea deloc plictisitoare de pe atunci. În capul meu se învârt din nou o sută de mii de gânduri şi din nou nu am habar dacă există în anumite situaţii şi soluţii sau e firesc să accepţi lucrurile aşa cum sunt în viaţa ta. Uneori, cred că e bine să laşi lucrurile aşa cum sunt şi să nu te lupţi cu propiul tău destin.
În fiecare secundă îmi doresc nebuneşte să plec cât mai departe, să descoper fiecare părticică a fiecărui oraş minunat, să descoper lumea şi să mă văd aşa cum îmi doream mereu: fericită alături de oameni loiali.