FAIL

Nu am mai postat de o vreme, ce e drept.. Măcar voi avea ce să vă povestesc acum. Mă simt oribil.. acest lucru este important înainte să încep. Bună introducere, nu? Mă rog.. Nimeni nu s-a obosit să îmi spună că e aşa de naşpa perioada asta înainte de capacitate. Mâine mă duc să mă înscriu la examenul de la filologie, .. în dimineaţa asta am aflat că e nevoie şi de aşa ceva. Miercuri era ultima zi de înscriere, aşa că sper din toată inima mea că voi reuşi. Sunt sigură că mă susţineţi cu toţii. Trec printr-o perioadă naşpa, iar, iar şi iar.. când va veni odată perioada aia în care pot să îmi bag piciorul în tot? Ştiu, ştiu.. trebuie să fiu perseverentă.. dar e aşa de greu. Sunt înconjurată de atâţia oameni obositori, proşti. Eu m-aş retrage într-un colţ, cu o carte şi aş tăcea din gură toată ziua, dar cu ce oameni sunt înconjurată, este imposibil aşa ceva.. Simt că mă sufoc.

Teenage life, the worst period [41]

Când i-am văzut împreună am jurat, că niciodată nu voi permite ca Matyas sau orice alt băiat să mă umilească, să mă rănească în așa hal..

Mi-am luat valiza şi hainele. Am început să mi le arunc în valiză. Nu mi s-a părut nici o secundă că am exagerat. Cel mai dureros este să fi umilit, trădat, păcălit de aceea persoană pe care o iubeşti mai presus de tine înşine.  Nu puteam să trăiesc cu Matyas, dar nici fără el.. Eram sătulă de toate prostiile lui, de toate fostele lui.. Mi-am luat valiza şi fără să îi spun ceva am ieşit pe uşa din spate, am urcat în maşină şi am plecat. Eram încă foarte slăbită şi ştiam că pot să leşina în orice moment, dar uneori viaţa pentru mine nu reprezinta nimic..

Am ajuns la un hotel, am intrat în barul hotelului şi m-am aşezat la bar.

- Bună domnişoară! Cu ce vă pot servi? - mă întrebase barmanul

- Un whisky dublu, vă rog! - am spus eu cu zâmbetul pe faţă

Vroiam să par puternică, dar parcă îmi era imposibil... Mi-am primit whisky'ul şi am mai cerut unul. La un moment dat se aşează un bărbat lângă mine. Înalt, cu un corp bine făcut, buze cărnoase, părul blond dat uşor pe spate, ochii albaştrii, îmbrăcat în haine de fiţe..

- Bună seara! - mi-a spus el zâmbind

- Bună! - am răspuns eu

- Te simţi bine? Pari destul de palidă.. 

- Wow! Nu ştiam că necunoscuţii din Madrid sunt atât de grijulii, sau au asemănătoare replici pentru a duce o femeie în pat!

- Ce încăpăţânată eşti! Îmi pare bine, eu sunt Brad. Tu cum te numeşti?

- Mie nu îmi pare atât de bine.. Mă numesc Aylin.

- Hmm.. ce nume amuzant! - începe el să râdă ironic

- La naiba!! Eu trebuie să plec Brad. Poate ne mai auzim. 

Îi pun o hârtiuţă în mână, pe care scria numărul meu şi plec. Vroiam să stau singură, oriunde..
Am mers la recepţie şi am cerut o cameră. Am intrat în lift când l-am zărit pe Brad, în ceaţă.. Mână lui musculoasă m-a prins de braţ şi m-a tras spre el. Eram atât de ameţită.. simţeam că mi se topeşte trupul când a început să mă sărute uşor.. M-a luat în braţe şi am mers către o cameră. Habar nu am ce număr avea. Ştii doar că am intrat şi m-a aşezat pe canapea şi m-a întrebat dacă sunt bine, dacă am nevoie de apă sau de ceva.. În momentul în care am realizat unde sunt, iar el a mers până în bucătărie mi-am încălţat pantofii cu un toc de 15 cm, mi-am luat gentuţa şi am ieşit din cameră fugind. Am coborât scările şi am urcat în maşină. Nu am realizat în ce stare sunt. 
Când am ajuns acasă Matyas mă aştepta în living, pe canapea.

- Aylin!! Tu ai văzut cât e ora? Ştii cât griji mi-am făcut pentru tine?!?! Unde ai fost? - mă întreabă Matyas prinzându-mă de braţ

- Lasă-mi braţul! Matyas, mă doare! Am fost exact unde am vrut eu să fiu. Ia mâna de pe mine şi lasă-mă să plec în camera mea.

În acel moment Matyas..

La Mulţi Ani Bloguleţ Drag!

În 14 mai Sandy's Blog a făcut doi anişori. Mi se pare o veşnicie.. de parcă blogul mi-ar fi scris viaţa, nu de parcă eu mi-aş fi scris viaţa pe blog. Mă simt de parcă de când am învăţat să scriu, scriu aici.. Uneori zilnic, alteori săptămânal. Blogul şi oamenii care îmi citesc blogul au fost cei care m-au susţinut în relaţia mea cu un băiat minunat,  relaţia care tot luna asta va face doi ani. Totul a început în mai 2011? Nu ştiu când a început, şi probabil nici nu mă înteresează, dar ştiu că NU vreau să se termine niciodată. Dragii mei, vă mulţumesc pentru tot! Pentru tot ce aţi făcut pentru mine. Vă iubesc mult de tot şi sunt nespus de fericită că vă pot avea alături zilnic.

Vă pup, Sandy!

Şi.. deja au trecut 15 ani din viaţa mea!

Clasă idioată..

M-am săturat de colegii mei handicapați. Mi-ar place ca după opt ani, să se maturizeze și ei puțin și să nu iasă în curtea școlii la fotbal, strigând: ” Cel care ajunge ultimul, e prost! ”. Măi frate' asta faci în clasele I-IV, maxim în clas a V-a, dar nu în clasa a VIII-a. La liceu ce veți face? E treaba lor până la urmă, dar când auzi zilnic astfel de chestii, te cam saturi. Sincer, eu m-am săturat până peste cap de prostiile asemănătoare. De ce nu putem fi și noi mai de treabă unul cu celălalt, că totuși ne-am uitat 8 ani la mutra unui-celuilalt? Pentru că sunteţi nişte pupîncurişti handicapaţi, care habar nu au ce înseamnă cuvântul "maturizare". Oameni atât de linguşitori ca voi n-am mai văzut. Dacă vă trebuie o notă bună mai bine vă linguşiţi pe lângă un profesor, decât să învăţaţi? Aveţi habar ce înseamnă ŢEL? Nu, mi se pare că nu aveţi habar nici măcar pe ce lume sunteţi. Mă rog, ştiţi doar să jucaţi fotbal şi să desenaţi prinţese. Doamne Ajută-mă să mai rezist o lună, că în 14 iunie oricum termin. Să nu vă mai văd decât la examen! În rest, vă las pe voi să plângeţi.  ☠

15 ani ♥

Mulțumesc pentru cei care mi-au urat un călduros ”La mulți ani!” de ziua mea de naștere, care a fost pe data de 5 mai. Am fost foarte fericită, pentru că am fost înconjuartă de cei dragi, deși nu vreau să mint.. nu a fost o zi atât de reușită. Îmi doresc foarte multe lucruri, dar aceste lucruri nu sunt obiecte, ci niște dorințe unice: să fiu fericită/împlinită pe plan școlar, să intru la liceul dorit, să fiu sănătoasă și eu, și familia mea deasemenea și îmi doresc să vă am alături mereu. Vă iubesc mult!!!!

Vă pup și vă mulțumesc încă odată! 

♥ ♥ ♥

Maya mea!

A sosit momentul..

Ea este Maya. Un bichon maltese de o lună și 7 săptămâni. O ființă care necesită multă-multă atenție și iubire.. mi-am dorit-o deja acum câteva luni, dar când am văzut-o am fost foarte surprinsă.. nu m-am așteptat să fie atât de micută și drăgălașă. Hmmm.. și nespus de jucăușă. Este cel mai superb cadou pe care îl puteam primi vreodată. Mulțumiri unui îngeraș care mereu îmi face pe plac. O ADOR!

Surprise

Mâine 04.05.2013, vă voi face cunoștință cu cineva. O ființă superbă, adorabilă, simpatică, iubibilă și a.m.d. Sunt sigură că cu toții o veți plăcea și veți fii încântați să o cunoașteți! Măcar atât de încâtați cum am fost eu. Deci..  Oare cine e?! 

E o melodie plină de amintiri, de iubire și de lacrimile care îmi curgeau neîncetat.. Videoclipul de e făcut de mine acum doi ani.. e o melodie care dau fiori oricui!

Dimineți fără tine..

Teenage life, the worst period [40]

Am simțit o durere în piept, dar eram liniștită. Așteptam să îl văd din nou pe omul cu halatul alb ca să îi zic să îl caute pe Matyas. Deși îmi amintesc că i-am auzit vocea, dar poate visam.. Vreau să îl am aici lângă mine..

Au trecut în jur de 20 de minute, când a intrat omul cu halat alb.

- Bună! Unde e Matyas?- am tresărit eu dintr-o dată

- Bună domnișoara Aylin! Cum vă simțiți? Domnul Matyas e pe hol. Dacă doriți, îl voi anunța imediat. Vă simțiți mai bine? - îmi răspunde domnul doctor zâmbind

- Sunt.. bine, dar vreau să îl văd pe Matyas. El e bine? Ce am pățit?

- O să vă povestească Matyas. Starea dumneavoastră de sănătate se înbunătățește treptat, dar în această seară puteți să părăsiți spitalul. Acum vă las să vă odihniți. La revedere!

- Mulțumesc! O zi frumoasă!

Nici bine nu a ieșit medicul, a intrat Matyas. Mă simțeam în al nouălea cer.

- Micuța mea! Ești bine? Ai nevoie de ceva? - m-a strâns puternic în brațe Matyas

- Sunt bine, nu îți fă griji. Dar tu? Ce s-a întâmplat cu mine? Ce caut aici? - l-am întrebat eu curgându-mi lacrimile pe obrazul rece

- Era să te înneci în mare.. Medicul spune că nu te-ai odihnit destul, te-ai forțat prea mult și ai leșinat. Erai în mare când un om care trecea pe acolo te-a văzut și a anunțat salvamarii. Acum contează că ești bine, sănătoasă și peste câteva ore te voi putea duce acasă. Ai mei așteaptă pe hol să te vadă, și-au făcut mult griji pentru tine iubit-o.

- Dumnezeule! Chiar s-a întâmplat asta cu mine? Ai niște părinți superbi. Spune-le să intre, dar sper că pe ai mei nu i-ai anunțat. Știu că au tot dreptul să știe, dar nu vreau să îi îngrijorez.

- Nu, nu îți fă griji. Nu le-am spus nimic.

Mă sărută pe frunte, iar în acel moment intră părinții lui.

- Scumpa mea! - țipă mama lui Matyas speriată, văzându-mă atât de palidă - Ești bine?

- Da, Rose, sunt bine, nu vă faceți griji pentru mine, vă rog frumos! Vă mulțumesc pentru toată îngrijorarea. Sunteți niște oameni minunați! Tom, și tu la fel! Îmi e destul de greu să vă tutuiesc, dar dacă m-ați rugat voi.. - spun eu zâmbind

Mă simțeam în siguranță în preajma lor. Simțeam protecția unui părinte.

Orele au trecut încet-încet, dar în tot acest timp Matyas a stat cu mine. Mă simțeam atât de bine. I-am sunat și pe părinții mei și până la urmă le-am povestit tot, realizând că nu e corect să le ascund un lucru atât de important. Și-au făcut griji, dar apoi le-am liniștit spundându-le că voi fi în mâini bune, fiind cu Matyas și părinții lui. Îmi era nespus de dor de ei, de sora mea, de Raffaela.. dar am realizat că e o a încercare a vieții, că voi deveni matură cu timpul și trebuie să  privesc lucrurile altfel. Într-un final am ajuns acasă, dar când am ajuns mă aștepta o surpriză neplăcută.  

Cine altcineva dacă nu Hanna? Hanna e fosta iubită a lui Matyas. E o pițipoancă. Au fost împreună destul de mult timp, dar toată lumea în afară de Maty, știa că ea îi vrea doar banii. O ducea în toate părțile ale lumii, îi cumpăra haine, mașină, apartament. S-au cuplat atunci când el încă era cu mine acum câțiva ani. Eu mai fusesem împreună cu Matyas, înainte să părăsească țara. Urcam grăbită în apartamentul lui pentru că primisem un mesaj de la el: ” Vin-o repede la mine!!!” , iar atunci când am deschis ușa dormitorului am zărit-o cu javra aia. S-a culcat cu ea. Atunci mi s-a rupt inima in 10.0000 de bucățele, iar acum să o revăd..

- Ce naiba cauți aici idioat-o?  Cred că ar fi cazul să îți fie rușine să mai vi pe la noi, nu? Marș de aici târfă jegoasă! - vroiam să sar la ea, dar Matyas m-a prins de braț

- Aylin! Controlează-te, te rog! - țipă Matyas

- Are dreptate Matyas, calmează-te scump-o! - râde ironic Hanna

- Duceți-vă dracului! Bine? Și tu Hanna, dar și tu Matyas! Eu să mă calmez după ce idioata asta are tupeul să vină aici să facă scandal după ce v-am găsit făcând sex? Nu te dezgustă, sincer? Pe mine da, așa că vă las să vă continuați treaba!

- Aylin .. oprește-te, te rog! Aylin! - țipa Matyas nervos

Se întoarce și mă prinde de cot..

- Tu nu pleci nicăieri, da?! 

- Nu ești normal, frate! Lasă-mi mâna. Mă doare! Iar tu idioat-o, nu mai râde! Ești o proastă atât pot să îți zic, sincer.. îmi e milă de voi. Îmi inspirați milă. Nimic mai mult. - țip eu cu lacrimi în ochi 

Mă întorc și alerg în camera mea. Mă simțeam oribil. Nu știam ce caută Hanna acolo, dar nu știam nici de unde știe adresa unde locuiesc cu Matyas. Mă simțeam cel mai îngrozitor. Când i-am văzut împreună am jurat, că niciodată nu voi permite ca Matyas sau orice alt băiat să mă umilească, să mă rănească în așa hal..