Prea aproape de sfârşitul verii..

Mi-am petrecut vara, dar mai ales ultima lună din ea, într-un mod maiestuos. Din păcate, anotimpul meu preferat e pe cale să se lase înlocuit. E pentru prima dată în viaţa mea când simt că am trăit vara, şi da am trăit-o cu adevărat..

 Mă simt împlinită, deoarece am trăit-o călătorind şi văzând patru ţări în doar trei săptămâni. Mă simt împlinită, deoarece am iubit şi am fost liberă. Mă simt împlinită, deorece am văzut marea Adriatică.

Mă simt împlinită pentru că e 30.08 şi sunt al naibii de obosită, deoarece am ajuns sâmbătă în zori acasă după trei săptămâni de vacanţă. Mă simt împlinită pentru că sunt acasă, iar acum aştept un nou an şcolar plin de provocări!

She is always right there when I need her

She gives me love and affection 
baby did I mention, you're the only girl for me 
no I don't need a next one 
mama loves you too, she thinks I made the right selection 
now all that's left to do 
is just for me to pop the question

...be honest

"Eu am un orgoliu prostesc. Dus la limite extreme. Dar ştii ce? Tocmai orgoliul ăsta prostesc, mă ţine pe mine din jelit jegoşii care mi-au trădat încrederea şi iubirea, inima şi orice altceva. Voi toţi iertaţi pentru că "iubiţi" , eu nu iert tocmai pentru că am iubit. Nu iert. Nu uit. Pentru că nu vreau. Nu mă interesează că putrezeşte sufletul în mine, că se descompune sau că se împute. Mă înteresează doar că e integru, nepătat de o jigodie ca tine. De fapt, ca voi toţi. Trădătorii. Eu nu înşel. Nu trădez. Dacă nu vreau să fac un lucru, o să ţi-l spun verde în faţă. Niciodată nu mă voi obosi să mint."

Mi-am dorit de prea multe ori să nu fiu privită ca o figurantă răutăcioasă. Să fiu și eu înțeleasă,să fie și sufletul meu mult prea rănit înțeles. Poate oamenii nu vor pricepe niciodată de ce sunt așa, nici măcar cei care pretind că mă cunosc cu adevărat. Mi-aș dori ca cel puțin o singură dată să fiți sinceri măcar cu voi înșine, dacă nu cu altcineva, să faceți ceea ce vă doriți și nu ceea ce iși doresc alții!!!

Jurnal de călătorie (partea II)

Savurez un cappuccino gustos, în timp ce privesc într-o regiune din Oberbayern (Bavaria Superioară) cum ploaia cade neîncetat peste pădure. Duminică se împlinesc două săptămâni de când am pornit într-o călătorie cu ruta puţin încâlcită, dar în final, sunt nespus de fericită că vara aceasta am reuşit să călătoresc cât mi-am propus cu mult timp în urmă.

Fiind încă (şi nu cred că o să îmi treacă vreodată) îndrăgostită de tot ce înseamnă geografie, am avut şansa să văd locuri minunate. Am întâlnit de asemenea localnici neobişnuit de prietenoşi şi primitori. Într-o oarecare măsură, e nevoie de puţin curaj să laşi totul acasă şi să vrei să descoperi tot ce e nou.

In prima parte, am revăzut o porţiune a Germaniei. Mai exact partea de Sud şi de Est a acestuia.

München-ul l-am considerat splendid şi de această dată, în special Grădina Englezească (Englischer

Garten) din centrul oraşului. După o săptămână de vacanţă bavareză, week-end-ul a început cu o escapadă în Italia. Trebuie să recunosc că nu aş fi crezut că voi mai revedea marea încă odată anul acesta, a fost o adevărată aventură să văd o parte din plăjile de pe marginea Mării Adriatice. Desigur, ceea ce mi s-au părut de-a dreptul mirifici au fost Alpii bavarezi care se întind până în zona Vorarlberg-ului (Austria) , unde am reuşit să vedem Innsbruck-ul de la îndepărtare, În Italia am vizitat Imola, Faenza, Ravenna şi câteva sate tradiţionale din împrejurime. Cred că Italia s-a legat de sufletul meu datorită peisajelor şi aspectelor pitoreşti, deoarece mi-am promis voi vizita multe alte atracţii turistice a acestei ţări din Europa latină. Ne-am întors după un week-end lung, dar pe cinste ca să mai explorăm puţin farmecele acestei ţări nemţeşti. Următoarea destinaţie şi de aseamenea ultima, unde îmi voi petrece săptămâna următoare este oraşul meu de suflet, Budapesta. Iubesc să călătoresc alături de persoana cea mai potrivită! 

Innsbruck (poza nu e făcută de mine)

Grădina Englezească (München)

                                              

                                                       

                                                   Castel Bolognese (Italia)

Hold Black the River

Tried to keep you close to me,
But life got in between
Tried to square not being there
But think that I should have been

Hold back the river, let me look in your eyes
Hold back the river so I
Can stop for a minute and see where you hide
Hold back the river, hold back

În ochii tăi răsare din nou soarele

Mi-am permis să lipsesc puțin.. după îndelungate nopți nedormite, mi-am găsit într-un sfârșit o mică porțiune de liniște în suflet. Marea.. marea care nu se schimbă niciodată, nu se schimbă la fel ca noi de la an de an.  De fiecare dată după ce mă reîntorc pe plaja pustie, simt cum sunt din nou altfel, sunt diferită și rece, mai matură și mai nepăsătoare. Oarecum, valurile îți șterg gândurile și trecutul, iubirea profundă pe care le-o purtai oamenilor. Adâncimea mării te schimbă, te face să vrei mai mult, dar de asemenea într-o oarecare măsură, să renunți. Nu îmi e ușor să explic ce simt sau ce mă face cu adevărat să simt. Idea esențială este că eu mă schimb într-un mod șocant cu trecerea fiecărui an, dar ea e capabilă să rămână la fel. Doamne, atâta putere și dragoste ascunsă printre acele valuri smințite. Tot ce știu și ce trebuie să știu este că iubirea noastră nebunatică este la fel. La fel de neatinsă și profundă, iar tot ce iubesc cel mai mult este să privesc apusul și răsăritul în brațele tale.