marți, 29 aprilie 2014

#Sfaturi, necunoscuţi, relaţii, persoane, suflete..

Am văzut aceasta poză şi m-am gândit mai bine..Îmi pare nespus de rău dacă aţi ţinut vreodată la o persoană, iar acum când vă vede cineva consideră că sunteţi doi necunoscuţi, care nici măcar nu aveau habar unul de celălalt. Aşa va fi de acum încolo. Mai bine ne despărţim de o persoană cu ranchiună, ură şi dispreţ decât să lăsăm loc de un "Salut. Ce faci? Eşti bine?", măcar datorită amintirilor frumoase. E greu, mai ales când te desparţi de cineva pentru că te-a înşelat, minţit sau te-a lovit unde considerai că te durea mai tare, dar trebuie să respecţi pentru a fi respectat.

Noapte bună! 

luni, 28 aprilie 2014

Tiredness, april, school..


Actually today I'm too lazy and tired to do anything. So a bath and rest .. Nothing else. Have a beautiful week. The first day is over. It was a hard .. Monday. I have muscle soreness.. OMG.
In two days it's my favorite month and of course, my birthday. Loading summer..

duminică, 27 aprilie 2014

...


Prea frumos, pentru ca un om să poată să conceapă lucrurile aşa. Eu în
acele momente nu mă puteam gândi decât la cum mi se poate întâmpla
asta exact mie. Se vede cât de imatură eram. 



vineri, 25 aprilie 2014

Aspiraţie, patimă, demenţă..

Încerc mereu să mă gândesc la lucrurile cele mai frumoase ce ne întimpină în viaţă. Primul gând ar fi iubirea. Iubirea pe care mi-o oferă familia mea, o iubire inexplicabilă şi necondiţionată. Sprijinul total ţi încrederea pe care ei mi-o acordă zilnic, atunci când ies pe uşă. Mama mea? Ceea mai frumoasă femeie de vârsta ei, cu multe experienţe de viaţă, care m-a adus pe lume din iubire. Ea e geamăna mea. Tatăl meu? Omul care încearcă să mă întărească şi să mă proteje de toate, de aceea îl iubesc atât de mult. Surioara mea micuţă? Nu pot să vă explic sentimentul pe care-l am faţă de ea. Ea e atât de fragilă şi micuţă, iar eu îmi doresc să o protejez de toţi, de toate, dar mai ales de tot. Ea va trece peste ce am trecut şi eu, dar probabil cu mai mult tupeu, deoarece eu voi fi mereu ca şi un înger păzitor, în spatele ei. Iubirea oferită de îngerul meu, care mă protejează de foarte mulţi oameni răi şi suferinţă, care mă întăreşte şi mereu mă face să zâmbesc într-un mod special: Ionuţ. El a fost alături de mine aproape 3 ani. Am trecut peste atâtea lucruri împreună. Ne-am înşelat unul pe altul, iar apoi ne-am sărutat nebuneşte şi ne-am împăcat. Cu multă durere am trecut peste greşeli. Am privit răsăritul împreună în vara anului trecut. A fost una dintre cele mai speciale momente din viaţa mea. Relaţia noastră e specială, familia mea e specială. Bunicii mei dragi, care mereu îmi oferă un gând bun, un suflet cald. Îi iubesc şi pe ei. Una dintre cele mai mari obsesii şi iubiri de-ale mele sunt cărţile. E al doilea cel mai frumos lucru pe care poţi să îl faci cu gura: să citeşti. Mă încântă fiecare cuvânt, rând, pagină, carte pe care o citesc. Mă simt atât de bogată şi specială făcând asta încât îmi vine să înnebunesc. În dimineaţa aceasta m-am trezit cu dorinţa de a citi. În fiecare dimineaţa mă trezesc cu această doleanţă. În drum spre şcoală am citit. O carte de la autoarea mea favorită, Sandra Brown. " Secrete bine păzite". Mă trec fiorii doar când îi spun titlul, iubesc această carte. Mai aveam în jur de 200 de pagini seara trecută din romanul de 510 pagini. În fiecare oră, în fiecare pauză citeam şi mă simţeam atât de bine. O admir. Îi admir operele. Mă admir pe mine că sunt capabilă să citesc atât de mult, că sunt capabilă să iubesc atât de mult cărţile, că sunt capabilă să îmi comand cărţi de pe site-uri în loc de haine. Admir fiecare personaj în parte. Fiecare are un caracter bine definit, o personalitate frumoasă cu multe defecte. Citind mi-am dat seama de atât de multe lucruri. Am învăţat foarte multe. M-am maturizat chiar citind în luna martie şi aprilie trei cărţi. Am terminat-o pe aceea de la Sandra Brown cu o dezamăgire totală. Nu pentru că nu mi-a plăcut finalul, ci pentru că mai vroiam să citesc. Vreau o carte care să nu se termine niciodată. Vreau să scriu chiar eu o carte. Mi-am programat-o pentru anul acesta, dar simt că mai am multe de învăţat de la viaţă pentru asta. E visul meu. Să am propriile personaje nebune de dragoste şi de durere, înnebunite după viaţă.. Ceva special, ceva frumos şi bun..

miercuri, 23 aprilie 2014

Capul sus de dimineața bună

Bună dimineața oameni frumoși! 
Starea mea de spirit si-a mai revenit puțin,  încerc să fac tot posibilul pentru ca să fie bine.
Va doresc o zi frumoasă ! Zâmbiți,  citiți o carte, iar lucrurile se vor îmbunătăți imediat ♥♡♥

marți, 22 aprilie 2014

Lucky ones


Let's get out of this town, baby we're on fire
Everyone around here seems to be going down, down, down
If you stick with me, I can take you higher, and higher
It feels like all of our friends are lost
Nobody's found, found
I got so scared, I thought no one could save me
You came along, scooped me up like a baby
I mean.. Aren't you just sick and tired of being you? 




NEBUN mincinos..


De foarte mult timp e prima oară când simt nevoia să îmi revărs sentimentele aici. Mă simt ca o frustrată. Mă supăr din orice chestie mică, apoi nu mă mai împac cu gândul. Mă simt ciudat şi e ciudat sentimentul acesta ciudat. Mai e ciudat şi faptul cât de des folosesc cuvântul "ciudat" atât de des, doar pentru că nu reuşesc să îmi dau seama ce simt. Sunt mânioasa pe mine. Pe ceea ce se întâmplă uneori cu mine. Pe oamenii din jurul meu, care nu înţeleg când ceri, dar înţeleg când dai. Mi se pare urât faptul că, dacă tu nu bagi în seama pe cineva, nu vorbeşti, nu saluţi atunci nici nu te mai cunoaşte, nici nu te mai vede. Sunt al naibii de sătulă de oameni. Aş vrea să pot pleca într-o pădure unde sunt doar animale sălbatice, pentru că în momentul de faţă chiar şi cele mai terifiante animale îmi sunt simpatice, decât .. sau lasă. Nu am postat de mult pe blog. Blogul e consolarea mea. Vroiam să cred că pot trăii fără această consolare, dar e stupid. Dacă aş trăii aşa cel mai proabil aş ajunge într-o casă de nebuni. Am nevoie de un loc unde să mă dezlănţui, să fiu eu. Sunt sătulă de Facebook, de telefon. NU mai vreau să vorbesc niciodată cu acei oameni idioţi care mă caută doar atunci când nu au pe altcineva pe cine să caute. Cel mai probabil am nevoie doar de cineva care să îmi explice lucrurile. Ce a fost şi ce va fi. Cred că aceea persoană trebuie să fie un nebun mincinos, pentru că nu cred că există măcar o persoană care mi-ar putea explica ce se întâmplă cu mine. Ştiţi de ce?! Pentru că probabil nici nu vreau să aflu. Sunt rea acum. Sunt o scorpie al naibii şi îi urăsc pe acei oameni, care m-au făcut să fiu aşa. Care m-au înnebunit şi m-au nedumerit şi m-au făcut să nu ştiu defapt nici pe ce parte a Pământului mă aflu. Aş vrea atât de mult să vorbesc cu aceste persoane. Să mă uit în ochii lor, iar ei să îmi spună tot. De ce? Ce ar fi dacă..? Unde sunt eu?.. Nu ştiu. Caut răspunsuri, dar nu vreau să le găsesc.

Îmi pare rău dacă v-am dezamăgit, dar nu voi renunţa.