amintiri ...

Ce a fost a trecut , dar amintirile iar mă băntuie . Nu ştiu de ce nu mă lasă odată în pace , dar sincer m-am săturat al naibi de tare . Nu pot să spun că degeaba mă strigi , am uitat cine eşti pentru că ştii foarte bine că nu e aşa . Sunt clipe pe care nu le pot uita nici dacă stau în cap , dar adevărul e că nici eu nu ştiu ce vreau  . Prezentul nu îl pot schimba oricât de mult mi-aş dori sau persoanele din prezent . Cel mai bine e ca lucrurile să rămănă aşa cum sunt . Pentru mine au fost amintiri care veşnic o să doară , iar pentru tine au fost doar amintiri de o seară . Acum orice îmi face râu , revederea unei persoane , cuvintele sau orice . Îmi vine să îmi fac bagajele şi să plec înapoi în trecut . Ştiu că e ceva imposibil , dar îmi e atât de dor . Am încercat întodeauna să fug de sentimente intense , nu ştiu de ce mă tem , potate că multe lucruri pe care le fac nu le înţeleg , dar mereu am oferit iubire unde trebuia să ofer indiferenţă . HaHa ! Asta a fost mereu greşeala mea , dar m-am schimbat , iar acum sunt confuză . Iubesc , dar trecutul mereu îmi joacă feste , iar asta mă face să îmi pierd încrederea în sine .