Teenage life, the worst period [14]

- Scumpă! Cred că ar fi bine să te duc acasă. Vin-o! - îmi spună el destul de speriat de starea mea.

- Nu pot să mă ridic! Vreau să rămân aici. Până mor. Vreau să mor!!

Râd.

- Hh! Gata! Termină cu vorbele astea! Eşti beată şi habar nu ai ce vorbeşti. - îmi spune el

Cheamă un taxi şi mă duce până în faţa căsii, îi mulţumesc şi îi las numărul meu. Habar nu am cum am ajuns în pat, dar ziua următoare mă trezesc cu o durere de cap cu Raffaela lângă mine. Se uita la mine speriată şi destul de nervoasă.

- Nu mă certa! Nu am făcut nimic! Nimiiiiiic! - mă rog eu de ea

Îi povestesc tot ce s-a întămplat cu Yanis şi cu Andrew la fel. Mă strânge în braţe, iar eu încep să plâng. Stăm în jur de o oră la poveşti, apoi îmi fac un duş, mă îmbrac şi ieşim în oraş, la o cafea.

- Raffaela! Am greşit.. - spun eu

- Draga mea, nu e nimeni perfect, dar o să fie bine stai liniştită! Lasă timpul să treacă şi ai să vezi că vor reveni lucrurile la normal. Ai greşit, mergând la Yanis, dar probabil nu ai greşit ieşit cu Andrew. După ce mi-ai povestit, pare să fie un băiat la locul lui. Poate cu el, vei avea o relaţie şi vei fericită, dar dacă nu cu el, atunci cu altcineva. Va fi bine!

- Îţi mulţumesc că îmi eşti alături!

- Mereu îţi voi fi alături baby!

Ajungem la cafenea, intrăm şi ne comandăm două cafele cu frişcă şi zahăr.

- Te simţi mai bine? - aud o voce destul de cunoscută, mă întorc şi îl văd pe Andrew.

- Andrew?! Bună - îmi tremura vocea

- Da, eu sunt! - mă pupă el pe obraz

- Eu plec până la Andreea! Peste o oră vin să te iau scumpă! - îmi spune Raffaela şi pleacă neapucănd nici să le fac cunoştinţă

- Ia loc! - spun eu zămbind

-Mersi! Cum te simţi?

- Uff, bine. Mulţumesc că m-ai dus acasă. Nu vroiam să îţi fac o primă impresie proastă. Nu sunt aşa şi aş vrea să îţi dau şansa să mă cunoşti aşa cum sunt cu adevărat.

- Aylin, stai liniştită! Ştiu că nu eşti aşa draga mea, dar accept şi vreau să te cunosc cu adevărat.

- Îţi mulţumesc încă odată!

- Nu ai ce să îmi mulţumeşti.

Am povestit în jur de o oră. Am povestit multe chestii şi simţeam că îl cunosc destul de bine, iar el la fel. Între timp a ajuns şi Raffa, le-am făcut cunoştinţă şi  într-un sfârşit ne-am luat rămas bun. Am hotărât să mergem la Tony cu prietena mea cea mai buna, Raffaela.