luni, 12 martie 2012

Teenage life, the worst period [19]

Mai pierdem vremea pe la cafenea râzănd, ţipănd că până la urmă toate trec dă'le dracu'. S-a întunecat destul de repede, iar eu am ales să plec singură spre casă. Nu aveam chef să aud pe nimeni. Simţeam cum lacrimile îmi inundă ochii şi simţeam cum îmi îngheaţă mâna. După o oră de mers ajung acasă, intru în casă, îmi arunc cheile pe dulap şi mă îndrept spre baie. Îmi las apă şi cănd să mă aşez în vană aud că cineva bate la uşă. Îmi iau un hanorac şi deschid uşa. Rămân oarecum şocată, fără cuvinte cănd îl zăresc pe Matyas.

Cinera era Matyas? Băiatul cu care am fost împreună timp de doi ani, băiatul la care am ţinut mai mult ca la propria mea viaţă. Băiatul care m-a înşelat cu o ultimă javră.

- Ce dracu' faci aici la ora asta? - mijesc eu ochii

- Îmi pare rău! Serios! - râde

- Mă înşeli cu o ultimă târfă, iar acum îmi ceri să te iert? Hăă? Eşti prost copile'? Mai ai tupeul jegos să vi la mine? MARŞ!

Trântesc uşa, dar..

- Aylin! Trebuie să îţi arat ceva. Am auzit că stai cu Andrew.. lasă-mă să îţi arat ceva.

Îl las să intre şi rămân şi mai şocată cănd văd pozele în care Andrew se sărută cu Hanna, târfa cu care m-a înşelat Matyas.

Încep să plâng..

- Nu merită! Nu plânge! - mă ia el în braţe

- Lasă-mă! Du-te la Hanna. Hai mă ce mai aştepţi? Nu mai vrea să se culce cu tine.. Spune?! Vrei să o conving? Pleacă naibii de aici!

Se ridică şi iese pe uşă. Pur şi simplu dispare. Mă întorc în baie şi mă arunc în apă. Apa era rece ca gheaţa, iar corpul meu atât de fierbinte. Simţeam cum încet-încet moare şi ultima speranţa de a trece toate chestiile astea. Mă durea.

După câteva zeci de minute ies din baie şi mă arunc în pat. Aşa udă cum eram, dezbrăcată. Îmi era scârbă cănd mă gândeam la Andrew, apoi la Yanis, apoi la Matyas. Ce idioţi. Intru pe facebook şi văd că Andrew Andr' este într-o relaţie cu Ri.Hanne. Dau like şi ies. Intru pe mess' şi văd un mesaj de la Andrew.

" Sunt sigur că relaţia noastră nu ar merge. Îmi pare rău. Sper să fii fericită! Rămânem amici. "


Ce stupid! Îmi spun eu singură, apoi mă arunc în pat. Îmbrăţişând căţeluşul de pluş primit de la Matyas, cu lacrimi în ochi, adorm..

Un comentariu: