Iar acest sentiment ?!

Nu aud altceva decât zgomotul maşinilor de pe stradă, o melodie veche şi râsul plictisit, chinuit a oamenilor de pe terasă. Telefonul e aruncat pe o pernă verde cu bulinuţe mov, iar eu aştept să vibreze odată şi să mă sune el. Am nevoie de câteva explicaţii. Am un dor nebun în mine. Spun STOP şi simt că nu îmi mai pot controla dorul. E de necontrolat. E nebun. Vreau să văd marea. Vreau să aud pescăruşii. Vreau să simt nisipul fierbinte sub talpă. Vreau să ţip. Am o mie de gânduri pe care nici eu nu le pot descifra. Nu mai vreau minciuni şi nici falsitate. Nu vreau persoane sarcastice în jurul meu. Nu vreau nimic din ceea ce îmi poate face rău. Sunt presată de persoanele din jurul meu, deşi am nevoie de libertate.. urăsc acest sentiment. Mă simt ca o neputincioasă.