
ŞTIAM CĂ ASTA SE VA ÎNTÂMPLA. Mereu sa întâmplă asta. De ori şi ori câte ori aş spune " În seară asta mă distrez frate! " mereu mi se fute toată seara şi toată starea. DA mă, m-am săturat. Nu mai pot fii puternică. Simţeam în unele momente că leşin dacă mai curge o lacrimă pe obrazul meu. Până la urmă voi fi de vină şi pentru faptul că trăiesc? Îmi pare rău, nu vreau să trăiesc. Mă gândesc că probabil veţi fi mult mai fericiţi. TU, EL, EA, TOŢI. Îţi ia doi ani ca să cunoşti un prieten cu adevărat? DA! Şi zece. În morţii tăi! Tremur din nou. Tremur cum am trecmurat noaptea trecută în braţele lui, plăngând în hohote în timp ce artificiile făceau un zgomot enervant. Nu, inima făcea un zgomot enervant, ciudat, rece. Toul s-a destrămat. Defapt, persoanele pe care îi consideri prieteni/iubiţi sunt doar nişte cunoştinţe, nişte rău-făcători. Asta înseamnă ei pentru mine începând de azi. Ştiţi, consider că sunteţi câştigători în acest război. Dacă mă iubeaţi cu adevărat, nu îmi făceaţi niciodată asta. NICIODATĂ! MĂ folosiţi să vă dau sfaturi; să vă iubesc; să vă fac fericiţi, dar vouă nici măcar nu vă pasă de sentimentele mele. Asta mă doare cel mai tare. NU v-a păsat că inima îmi bătea cu 1000 km/h, că ochii mei ascundea mii de mistere de depresie, că tremuram, că îmi era rău. Ăştia sunteţi voi, dar ştiţi cum e vorba aia: mai tre' şi să pierzi, nu?! Aţi reuşit să mă împingeţi pe marginea unei prăpăstii. Sunt pe marginea prăpăstii şi mă ţin de un fir de iarbă să nu cad acolo. Acolo unde totul arde; e întuneric şi toată lumea suferă. De ce ai tăcut când ţi-am zis: " Hai! Dacă chiar vrei să mă vezi în spital, îţi fac plăcerea asta şi îmi fac rău. Ce naiba vrei? Să mă distrugi? ". Nu, nu sunt în stare să îmi fac rău. Nu sunt nebună, plus că e de ajuns că am cicatrice pe inimă, nu am neoie de nişte cicatrice şi pe corp. Nu mai am aer. Mi-aţi luat tot ce aveam mai bun în mine: iubirea a unei copile inocente. Aţi disrus toată speranţa din mine. Tu.. m-ai renăscut, apoi m-ai omorât. Pleci de lângă mine? Te duci dracu'! Eşti o parte din mine, doar atât.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu