Teenage life, the worst period [15]

După puţin timp ajungem la apartamentul lui Tony. Urcăm până la etajul trei, intrăm în apartament şi pe cine văd?! YANIS. Fac o faţă destul de ciudată, râd ironic şi mă îndrept spre scări. Nu aveam de gând să stau alături de ăla nici un moment. Cobor scările, iar Raffaela mă urmăreşte.

- Stai! - strigă ea după mine

- Scuză-mă, dar chiar n-am de gând să râmăn lăngă ăla. - spun eu

- Unde mergi? Vin cu tine. Nu poţi să pleci singură! Nu te pot lăsa singură defapt.

- Raffaela! Te rog să nu vii după mine. Îţi mulţumesc, dar vreau să fiu singură şi nu vreau să se supere Tony, salută-l din partea mea. 

- Eşti sigură?

- Foarte sigură, scump-o!

Am pupat-o şi m-am îndepărtat cât de repede se putea de acel bloc. Îmi scot mp4'ul roz din buzunar, îmi pun căştile şi merg în jur de 3 km. Am hoinărit ceva timp pe străzi necunoscute. Mă dureau picioarele. Am luat un taxi şi am rugat taximetristul să mă ducă acasă. Ajung acasă, dar ai mei nu erau. Credeam că sunt în oraş, dar nu era aşa. Am uitat că am telefonul închis, iar cănd l-am pornit am avut câteva apeluri pierdute de la mama şi un mesaj:
" Scump-o, unde eşti? Încerc să te sun de câteva ore. Eu, tata şi sora ta plecăm pentru câteva zile la ţară. Bunica ta nu se simte bine. Ţi-am lăsat bani în sufragerie. O să te mai sun eu. Te pupăm! "

" Ââââ, ce bine. " Spun eu ironic, întristundu-mă. Acum chiar că am rămas singură.

Mi-am făcut un duş, apoi m-am pus în pat. Îmi era nespus de somn.