- Ce faci micuţ-o? - îmi zâmbeşte el
Era atât de dulce. Ochii lui albaştri strălucau ca prima stea care apare pe cer seara. Cănd îl priveam pur şi simplu mă pierdeam în ochii lui. Îl privesc timp de câteva minute..
- Ăăă, scuze. Bine. - fac eu nişte ochi de căţeluşi
- Mai ai ore?
- Da, dar nu am chef..
- Ce coincidenţă.. nici eu. Hai să plecăm. Ştiu o cafenea prin apropiere.
- Ahww.. ce idee bună. Îmi iau ghiozdanul şi vin.
Nu m-a lăsat singură nici un moment. M-a luat de mână şi m-a condus până în clasă. Toţi colegii mă priveau gen: " Ce naiba caută aia cu Andrew? ". Nu îmi păsa şi nici lui nu îi păsa. Raffaela şi-a dat seama despre ce e vorbă, mi-a tras cu ochiu şi îmi făcea semn să o sun mai încolo. Ieşim din şcoală.
- Mooor! E paza la poartă - mă enervez eu
- Şi?! Nu văd care e problema. Sărim gardu'! - râde el ironic
- Nu, eu nu sar gardul! Nu fi nebun măi!
- Cum să nu!
Mă ia de mână şi fugim până la gard. Abia puteam să ţin pasul cu el. Am sărit gardul într-un final. Cu ajutorul lui. Pe drum către cafenea nimeni nu a spus nimic. Pur şi simplu mă ţinea de mână şi îmi era de ajuns. Simţeam cum îmi bate inima din ce în ce mai tare. Oare m-am îndragostit?
Într-un final ajungem la cafenea..
- Brrrr.. cât e de frig - spun eu
- Vin-o încoace.
Mă strânge el puternic în braţe.. Îmi doream să rămânem aşa pentru totdeauna..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu