luni, 22 octombrie 2012

Umbră, adâncime, melancolie..

Defapt.. nu am nici un un motiv pentru care scriu acum.

Mă rog, în ultima vreme nimic nu are un anumit motiv în viaţa mea. Iau atâtea decizii spontane, pe care mai de mult nu le luam. Nu stau atât de mult pe gânduri să văd dacă sunt nişte decizii bune, mai bine filozofez după sunt luate deja. Până la urmă lucrurile îmi ies destul de bine. Ciudat. E ciudat ca lucrurile să îmi iasă bine şi aici mă refer mai ales la study. Acum doare. E dorul ăla, dar nu ştiu cât va ţine durerea asta. Poate e ceva periodic, poate veşnic. Oricum, dacă cazi în  adâncime, vine ceva frumos care te ridică. 
Dacă sunt sau nu fericită acum? Fericirea e trecătoare. Vine şi pleacă ca vântul de primăvară. Apoi, cât va ţine vântul de primăvară? Nu depinde de mine.. 
Parcă în ziua de azi nimic nu de pinde de cineva anume. Vrei nu vrei, suferi. Vrei nu vrei, eşti înşelat. Te întreabă cineva: " Scump-o/Scumpule vrei să te înşel sau preferi să fim fericiţi în continuare? ". NU! Deşi ştim cu toţii că de obicei asta duce la sfârşitul unei relaţii.
Totul e aşa de ciudat, de rece. Mai ales acum că e toamnă. Am devenit şi eu melancolică. Plâng mult şi mă gândesc tot mai mult la lucrurile urâte..



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu