8. Un moment în care te-ai simţit mulţumit cu viaţa ta
Sunt mulţumită cu viaţa mea în general, nu-i un moment anume. De ce să nu fiu? Am tot ce şi-ar dori o adolescentă de vârsta mea. Am o casă, o familie care mă adoră şi un iubit care mă iubeşte şi ţine la mine. Recunosc, nu am mulţi prieteni, dar cei pe care îi am sunt adevăraţi.
Sincer, chiar ar trebui să fiu mulţumită de viaţa mea. Nu îmi lipseşte nimic, părinţii îmi oferă tot ce vreau şi totodată îmi oferă mai multă libertate decât le cer eu. Sunt mulţumită de viaţa mea. Mai sunt nişte probleme, dar toate trec dă'le dracu'! De ce aş fi nemulţumită? Am o viaţă frumoasă plină de întămplări ciudate. Fără acele probleme probabil ar fi o rutină şi poate ar fi nespus de plictisitor. Nu neg, îmi place să visez şi visând am căzut de multe ori, m-am lovit, dar aşa am învăţat să mă ridic şi să merg mai departe. Visele nu te fac să fii nemulţumit de viaţa ta. Poate uneori, deşi eu nu cred. Anul acesta' am fost la olimpiadă de lb. română a doua oară în viaţa mea şi am muncit din greu. Au fost seri în care învăţam până târziu şi profa' nu m-a ajutat cu absolut nimic. Mă punea să fac exerciţii, apoi le corecta şi ţipa la mine când greşeam undeva. Simt că am reuşit singură să obţin acele 88 de puncte, fără ajutorul ei. După ce mi-a zis câte puncte am obţinut a ţipat la mine şi a zis că nu mă trimite pe judeţeană', fiindcă vezi Doamne o fac de ruşine. Oricum, sunt mulţumită de mine şi de ceea ce fac.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu