miercuri, 13 iunie 2012

Ce însemni TU pentru mine?

Oare sunt eu nebună sau am prea multe fantezii? Chiar m-am ataşat de tine, dar să spun că simt măcar o mică scânteie pentru tine e prea mult. Nu, nu e aşa. Pur şi simplu ai venit în momentul nepotrivit, ai fost acolo ca să mă iei în braţe, să mă alinţi şi să mă ajuţi să nu plâng. Sunt nebună, jur. Cum naiba să mă ataşez de cineva cu care am vorbit de maxim 15 ori (nu exagerez)?! Nu vroiam să mă exprim aşa. Adică mă faci să mă simt bine când aud că îmi spui *micuţ-o* dacă totuşi cine ar trebuii să îmi spună, nu-îmi spune şi când aud că îmi iei apărarea. Mă gândesc destul de mult la ce a fost şi la tine, dar nu trebuie să iau lucrurile aşa! 

Atunci cum ar trebui? Nicicum. Între noi nu a fost nimic şi nici nu va fi. Deocamdată nu. Nu spune niciodată NICIODATĂ! Deocamdată inima mea îi aparţine altuia şi inima lui ăla e la mine, deci NU. Inima ta habar nu am unde e şi poate îmi pasă sau nu. Nici eu nu ştiu. Ştiu doar că trebuie să îmi iau gândul de la tine şi de la sentimentul ăla frumos pe care l-am simţit atunci când ai fost acolo să mă iei în braţe.

Mulţi care îmi citesc acum blogul se întreabă probabil: " Asta e nebună? Spune că iubeşte pe unu', dar s-a ataşat de altu'. ". Nu m-am ataşat de el în sensul acela! M-am ataşat de el în sensul acela: e băiatul ăla sensibil, drăguţ, cel cu care te poţi distra până în zori, te întreabă dacă ai cu cine să mergi acasă, e atent cu tine, renunţă la câteva pahare de whisky doar pentru a te putea consola şi a te putea ţine în braţe şi aşa mai departe. E un băiat de care s-ar putea ataşa orice fată. 

A fost acolo când am avut ceea mai mare nevoie de el. Atunci când nu m-am simţit deloc protejată, apreciată, iubită. Măcar a fost acolo câteva zeci de minute să mă fac să mă simt ceea ce n-am simţit de mult. Mi se face pielea de găină când mă gândesc cât de nedreaptă poate fi viaţa cu mine uneori, dar asta e.

E momentul să trec peste asta şi să închei subiectul. Până aici a fost sentimentul ăla nesigur. Fiecare îşi are rolul în viaţa mea. Rolul lui e să îl sun uneori şi să îl rog să vină să mă ia pentru că vreau să merg cu el să mă distrez, să mă simt din nou apreciată, protejată. Nu mă întrebaţi despre cine e vorba. Nu vreau să mai vorbesc despre asta!

2 comentarii:

  1. Nu, nu esti nebuna în sensul rău al cuvantului! Esti ”nebună” că nu-ti deschizi ochii mai mari, esti ”nebună” că nu vezi că e baiatul care intr-adevar te merită si te iubeste! Stiu, postarea ta e destul de veche, probabil ca acum sunteti impreună. Merita o șansă! Dacă nu i-ai dat-o, vei regreta toată viata si te vei întreba ”Cum ar fi fost dacă...”. Sper ca n-ai ajuns la intrebari care iti vor rascoli sufletul si te vor lasa fara raspunsuri. Succes in dragoste! Deschide-i bratele..iubirii. Si nu-i mai da drumul.

    RăspundețiȘtergere
  2. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere